Renato Usatîi nu a reuşit să-şi redenumească partidul!

         Curtea de Apel, a pronunţat sentinţa în favoarea Ministerului Justiţiei, respingînd cererea lui Renato Usatîi privind redenumirea Partidului Popular Republican în „Partidul Nostru”, înregistrarea programului nou şi simbolurilor „Partidului Nostru”. Motivul respingerii cererii liderului Renato Usatîi, urmează a fi adus la cunoştinţă în timpul apropiat.

         În reţelele de socializare, Usatîi a precizat de mai multe ori că justiţia moldovenească este coruptă şi influenţată în favoarea actualei guvernări, pe numele acestuia fiind intentate deja 3 dosare penale.

„Urmează să analizăm posibilitatea de a contesta decizia Curţii de Apel, la Curtea Supremă de Justiţie, deşi cred că hotărîrea instanţei va fi aceeaşi” a precizat Renato Usatîi.

Despre acţiunile ce urmează să le întreprindă în viitor, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de activitatea organelor de stat, liderul „Partidului Popular Republican” a menţionat că:„Am să le explic cetăţenilor Republicii Moldova, cum vor trăi toamna, după semnarea Acordului de Asociere. Iată acum, organele statului trebuie să ghicească, unde şi ce va organiza Usatîi”.

PSRM vs Acordul de Asociere cu UE

Astăzi, 27 iunie, liderul Partidului Socialist din Republica Moldova, a suţinut un briefing de presă cu privire la consecințele negative care vor urma după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

"Pentru mai mult de 20 de ani de independență a statului nostru, autoritățile au adoptat soluții diferite, atît cu impact pozitiv cît și negativ. Astăzi, 27 iunie, urmează a se decide ceea ce este convenabil doar pentru puterea de guvernămînt, pentru toți ceilalți, acest pas se va răsfrînge negativ.

PSRM  îşi motivează poziţia negativă faţă de semnarea Acordului de Asociere prin următoarele:

1.Riscurile mari privind pierderea integrităţii și suveranităţi Republicii Moldova.

2.Existenţa unor riscuri de natură socio-economică. La această etapă a dezvoltării Republicii Moldova, mai mult de 60% din toți migranții din Moldova muncesc în Rusia. Doar anul trecut, din Rusia au fost transferate în Republica Moldova - 1.2 miliarde dolari, ceea ce înseamnă că 67% din toate transferurile băneşti efectuate de moldovenii care lucrează peste hotare. În plus, mai mult de 80% din producția agricolă, care este produsă în Republica Moldova este exportată în țările Uniunii Vamale.

3.Atunci cînd autorităţile au încercat să demonstreze Uniunii Europene dorinţa de semnare a Acordului de Asociere, acestea au adoptat legi care sfidează valorile spirituale a cetăţenilor Republicii Moldova.

La acest moment, avem o singură soluţie, chem toţi cetăţenii Republicii Moldova să ne consolidăm, pentru ca în mod democratic, această guvernare să fie scoasă de la putere”, a menţionat Igor Dodon.

În Republica Moldova tortura încă mai există!

În perioada 26 iunie-25 iulie curent, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova va desfăşura o campanie antitortură. Aceasta a fost lansată în cadrul unei conferinţe de presă, astăzi, prilejuită de Ziua Internaţională pentru Susţinerea Victimelor Torturii şi se va încheia la 25 iulie, data cînd se împlinesc 7 ani de la ratificarea Republicii Moldova a Protocololului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (OPCAT). Urmare a ratificării acestui document, în ţara noastră a fost creat Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii. Conferinţa de presă a fost susţinută de către directorul Centrului pentru Drepturile Omului, preşedintele Mecanismului Naţional pentru Prevenirea Torturii, Anatolie Munteanu, consultantul principal al avocatului parlamentar Olga Vacarciuc şi şefii reprezentanţelor CpDOM.

În cadrul campaniei urmează a fi realizate activităţi în diferite localităţi ale ţării, printre care întîlniri ale funcţionarilor CpDOM cu angajaţi ai instituţiilor penitenciare, inspectorate de poliţie, unităţi militare.

Cu referire la rezultatele raportului anual privind activitatea Centrului pentru Drepturile Omului în anul 2013, Anatolie Munteanu a menţionat că trebuie acordată o atenţie deosebită condiţiilor de detenţie, deoarece Moldova a fost condamnată cel mai mult la CEDO din cauza acestora. Penitenciarul nr.13 din capitală rămîne a fi „campion” la numărul de condamnări la acest capitol, instituţiei vizate revenindu-i 9 condamnări la CEDO pentru condiţii inumane şi degradante. În total, Republica Moldova a avut de achitat peste 800 de mii de euro pentru violarea articolului 3 al CEDO, a precizat directorul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova.            Principalele probleme de sistem depistate sunt: suprapopularea instituţiilor penitenciare şi iluminarea insuficientă a spaţiilor de detenţie; condiţii nesatisfăcătoare în încăperilor de repartizare a hranei şi în încăperile de duş din IDP ale inspectoratelor de poliţie; lipsa condiţiilor minime necesare pentru acordarea asistenţei medicale în instituţiile subordonate poliţiei; neasigurarea în măsura cuvenită a persoanelor deţinute în penitenciare şi în organele de poliţie cu saltele, perne, lenjerie curată, haine de sezon; neasigurarea persoanelor deţinute în IDP-le inspectoratelor de poliţie cu hrană de 3 ori pe zi; nerespectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii al persoanelor deţinute în penitenciare; condiţii inadecvate de lucru ale angajaţilor instituţiilor în care sunt deţinute persoane private sau limitate în libertatea personală.

De asemenea , Anatolie Munteanu a specificat că în anul 2013 au fost înregistrate 719 sesizări, privind aplicarea tratamentelor inumane şi degradante, ceea ce reprezintă o scădere cu 26% faţă de anii precedenţi. Statisticile privind reducerea cu 26 la sută a sesizărilor înregistrate de organele de drept privind cazurile de tortură sunt pe cît de grăitoare, pe atît de amăgitoare. Totodată, directorul Centrului pentru Drepturile Omului consideră că numărul mai mare de adresări la CEDO nu înseamnă neapărat şi mai multe încălcări, ci denotă faptul că moldovenii au devenit mult mai combativi şi cunosc unde să apeleze pentru a-şi revendica drepturile. Aceste şi alte declaraţii au fost făcute în cadrul conferinţei de presă organizate de Centrul pentru Drepturile Omului cu prilejul Zilei Internaţionale pentru Susţinerea Victimelor Torturii, care a fost susţinută de către directorul CpDOM, şefii reprezentanţelor acestuia în teritoriu. 

În concluzie, Anatolie Munteanu a declarat că situaţia nu se va îmbunătăţi esenţial la capitolul combaterea torturii şi rele tratamente atîta timp cît nu se va dori schimbarea din interiorul sistemului. De asemenea, ombudsmanul a accentuat importanţa mobilizării eforturilor întregii societăţi în vederea eradicării fenomenului torturii, mass-media revenindu-i un rol aparte în acest proces.