Republica Moldova, a fi sau a nu fi un stat federativ?

Săptămîna aceasta, în incinta hotelului “Jolly Alon” a avut loc conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Statul federativ: experienţa internaţională şi perspectivele Moldovei”, eveniment organizat de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

 La conferinţă au participat experţi cu o bogată activitate ştiinţifică şi experienţă în domeniul dreptului internaţional din ţări precum: Finlanda, Ungaria, Ucraina, Armenia, Slovacia, Rusia, Bulgaria, Uzbekistan şi nu în ultimul rînd din Republica Moldova.

Dezbaterile au purtat un caracter lucrativ, pe parcursul cărora fiind expuse argumente şi contra-argumente întru susţinerea ideii federalizării Republicii Moldova, ţinînd cont de practica şi evoluţia altor state care s-au constituit într-o federaţie.

În cadrul conferinţei,  liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a înaintat un proiect ce vizează Concepţia Principiilor de bază ale Moldovei Federale în componenţa cărora urmează a fi incluşi trei subiecţi: Republica Moldova, Transnistria şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Hotarele formaţiunilor de stat incluse în componenţa Federaţiei urmează a fi stabilite prin desfăşurarea referendumurilor locale, politica realizată de Federaţie avînd scopul creării condiţiilor care să asigure o viaţă demnă, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, oferirea posibilităţii dezvoltării libere a cetăţeanului în contextul federalizării statului moldovenesc.

În acest sens, Tamara Guzenco, directorul Centrului pentru cercetări în problemele ţărilor CSI, a expus propunerea privind formarea unui stat federal într-un mod unic, ţinînd cont de specificul amplasării Republicii Moldova, a necesităţilor populaţiei şi a etapelor istorice parcurse. „Din ce considerente Republica Moldova are nevoie de federalizare?”, “Care vor fi rezultatele federalizării acestui stat?” acestea fiind doar cîteva din întrebările la care ar trebui să găsim răspuns înainte de a implementa în realitate proiectul federalizării. Este necesar să facem abstracţie de părerea elitei politice în acest caz, societatea trebuie să cunoască beneficiile dar şi riscurile federalizării pentru a face alegerea corectă.

Nina Diulgherova, doctor în istorie şi ştiinţe economice din Bulgaria a îndemnat Republica Moldova ca în primul rînd să aleagă modelul cel mai potrivit de formare a federaţiei, acestea fiind clasificate drept unionale sau descentralizate. Federaţiile unionale se constituie în baza unor acorduri de către statele existente deja. Drept exemplu pot servi Statele Unite ale Americii, care din considerente de securitate şi avantaje economice au format o federaţie. Din federaţiile constituite în urma decentralizării statelor unitare fac parte India, Canada, Rusia.

Consultantul Institutului de Istorie de Stat și Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova, Alexandru Burian a specificat că: „implimentarea ideii federalizării Republicii Moldova este una complicată însă la acestă etapă istorică, reprezintă singura soluţie de păstrare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Expertul din Ungaria, Dieni Gabor în cadrul discuţiilor a menţionat importanţa federalizării prin prisma petrecerii unui referendum în cadrul fiecărui subiect al federalizării din actuala Republica Moldova, liderul PSRM  Igor Dodon a precizat însă că la moment, prioritar pentru statul nostru este organizarea plebiscitului în care se va oglindi părerea propriului popor vis-a-vis de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană sau aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, astfel încît aceasta singură să îşi decidă soarta, fără a fi influenţată de careva factori externi.

         Subiectul federalizării Republicii Moldova a stîrnit discuţii aprinse între participanţii la conferinţă, printre care s-au regăsit istoricul Sergiu Nazaria, politologi şi experţi Aurelian Lavric şi Anatol Plugaru ş.a. Unii au afirmat că Moldova deja are unele caracteristici federative (referindu-se la Autonomia Găgăuză), alţii au afirmat că federalizarea este unica cale de rezolvare a problemei transnistrene, dar necesită o abordare şi pregătire profesională şi responsabilă.

         Cert, rămîne un lucru, că discuţiile privind federalizarea Moldovei cu soluţionarea respectivă a diferendului transnistrean vor trezi reacţii diferite în societatea moldovenească. Însă în opinia tuturor experţilor vizaţi, federalizarea trebuie să fie inclusă pe agenda de zi a clasei politice şi societăţii din Republica Moldova.